Pustnicul din Bârsana

🇷🇴 Localnicii din Bârsana spun că Nuțu Pop era analfabet, numai că, în urma unui vis (în care se făcea că a învățat buchiile) a ajuns cărturar. Și-a scris întreaga viață într-un caiet, aflat azi în posesia parohiei greco-catolice din comună. Nuțu Pop a mai visat că trebuie să facă o capelă sus, pe deal, în locul denumit azi ”La Tiliuță” (chilie).
Prima construcție era din lemn căptușit cu lut, cu un turnuleț de o șchioapă. A înălțat-o chiar în capul movilei. Apoi a ridicat o a doua capelă, mult mai mare, pe locul căreia se ridică azi biserica de lemn a viitoarei mănăstiri catolice. Pentru sine, a clădit din carton asfaltat și plăci fibrolemnoase o colibă cu turn, alcătuită din două încăperi minuscule. “Casa” sihastrului era lipsită de orice accesoriu al civilizației.
Pustnicul trăia din rugăciuni și mânca rar. Când cobora la ”boldul” (magazinul) din sat (îmbrăcat în straie albe, toată viața a umblat așa), își cumpăra doar bomboane de mentă. Din acele drajeuri verzi, făcea generos parte și copiilor.
Căsuța și troița pustnicului Nuțu au fost – din nefericire – demolate

🇭🇺 A barcánfalviak azt mondják, hogy Nuțu Pop írástudatlan volt, csak egy álom nyomán (amelyben úgy tett, mintha a könyveket tanulta volna) megtanult irni és olvasni. Egész életét füzetbe írta, immár a helybeli görögkatolikus egyházközség birtokában. Nuțu Pop arról is álmodott, hogy kápolnát kell építenie a dombra, a ma “La Tiliuță” (cella) nevezett helyre.
Az első épület agyaggal bélelt fából készült, sánta toronnyal. Közvetlenül a halom hegyénél emelte. Aztán épített egy sokkal nagyobb kápolnát, amelynek helyén ma a görög-katolikus kolostor fatemploma áll. Magának egy aszfaltkartonból és farostlemezből álló toronyházat épített, amely két apró szobából állt. A remete “házában” nem volt semmilyen civilizációs kiegészítő.
A remete imádságból élt és ritkán evett. Amikor lement a falu boltjába (fehér ruhába öltözve), csak mentás cukorkát vásárolt.
A Nuțu remete házát és feszületét – sajnos – lebontották.

🏴󠁧󠁢󠁥󠁮󠁧󠁿 The people of Bârsana say that Nuțu Pop was illiterate, however, after a dream (in which he said that he was taught how to write and read) he became a scholar. He wrote his entire life story in a notebook, which is currently in the hands of the Greek-Catholic church in the village. Nuțu Pop dreamed that he has to built a chapel up on the hill, in the place that is now known as “La Tiliuță” (cell). The first structure was made out of wood coated with mud, with a small tower. He built the structure right on top of the hill. After that, he lifted up a second chapel, this time bigger, in whose place the future Catholic monastery was built.
For himself, he set up from asphalt carboard and fiberboard a small hut with a tower and two small rooms. The hermit’s “house” was lacking any accessory of civilisation.
The hermit was living out of praying and was rarely eating. When he was going downhill at the shop in the village (fully dressed in white; he walked like that throughout his life), he would only buy mints. Out of those green tablets, he would offer a lot of them to the kids.
The house and the small cross (troiță) that belonged to Nuțu the hermit have, unfortunately, been demolished.

ℹ Teofil Ivanciuc