Comunitatea de evrei din Săpânța, Maramureș

Primii evrei au sosit în localitate în secolul al XVIII-lea. Astfel, în anul 1728, în Săpânța trăiau trei familii evreiești, însumând 13 suflete. În anul 1840 numărul evreilor crește considerabil, ajungând la cifre de 291 suflete, reprezentând aproape 30% din totalul populației. Anul 1910 consemnează numărul cel mai mare, 1134 de suflete. La ultimul recensământ înainte de deportare, anul 1941, în Săpânța trăiau 920 de evrei.

Evreii numeau localitatea Spinka. Majoritatea acestora erau agricultori, muncitori forestieri sau mici negustori. Existau și câteva cazuri de evrei înstăriți, proprietari de terenuri și păduri, precum și comercianți de vite, produse agricole și lemn.

Prima sinagogă din localitate a fost construită la începutul anilor 1800. În anul 1870 s-a stabilit aici Iosef Meir Weisz, întemeietorul influentei curți hasidice Spinka și unul dintre cei mai cunoscuți rabini hasizi ai timpului său. Astăzi, centrul mișcării hasidice Spinka se află în orașul Bnei Brak din Israel.

Ultimul rabin al comunității din Săpânța a fost Herman Tzvi Kahan, care a fost ucis în Holocaust.

La sfârșitul lunii aprilie 1944, autoritățile maghiare au adunat membrii comunității evreiești în Sinagoga Mare din localitate, de unde au fost duși ulterior în ghetoul din Teceu Mare. La sfârșitul lunii mai, aceștia au fost deportați în lagărul de exterminare de la Auschwitz-Birkenau.

După război, în Săpânța s-au întors aproximativ 50 de supraviețuitori. La recensământul din 1947, în sat trăiau 130 de evrei, însă majoritatea au părăsit localitatea la scurt timp după aceea.

Osemintele primului rabin de Spinka au fost strămutate ulterior în Israel și înhumate la Petah Tikva. În prezent, în Săpânța nu mai trăiește niciun evreu.

Az első zsidók a 18. században érkeztek a településre. Így 1728-ban Szaploncán (Săpânța) három zsidó család élt, összesen 13 lélek. 1840-re a zsidóság száma jelentősen megnövekedett: elérte a 291 főt, ami a teljes lakosság csaknem 30%-át tette ki. A legmagasabb létszámot 1910-ben jegyezték fel, ekkor 1134-en voltak. A deportálás előtti utolsó, 1941-es népszámláláskor 920 zsidó élt Szaploncán.

A zsidók a települést Spinka néven nevezték. Többségük mezőgazdaságból, erdei munkából élt, vagy kiskereskedő volt. Akadt néhány vagyonosabb zsidó is: föld- és erdőtulajdonosok, valamint marha-, termény- és fakereskedők.

A település első zsinagógája az 1800-as évek elején épült. 1870-ben telepedett le itt Iosef Meir Weisz, a befolyásos Spinka haszid udvar megalapítója, kora egyik legismertebb haszid rabbija. Ma a Spinka haszid mozgalom központja az izraeli Bnei Brak városában található.

A szaploncai közösség utolsó rabbija Herman Tzvi Kahan volt, akit a holokauszt során gyilkoltak meg.

1944 áprilisának végén a magyar hatóságok a helyi nagy zsinagógába gyűjtötték össze a zsidó közösség tagjait, ahonnan később a técsői (Teceu Mare) gettóba vitték őket. Május végén az auschwitz-birkenaui megsemmisítőtáborba deportálták őket.

A háború után mintegy 50 túlélő tért vissza Szaploncára. Az 1947-es népszámláláskor 130 zsidó élt a faluban, de a többségük nem sokkal ezután elhagyta a települést.

Az első spinkai rabbi földi maradványait később Izraelbe szállították, és Petah Tikvában helyezték örök nyugalomra. Napjainkban már egyetlen zsidó sem él Szaploncán.

The first Jewish people arrived in the settlement in the 18th century. Thus, in 1728, three Jewish families lived in Săpânța ( today Maramureș county, Romania), totaling 13 souls. By 1840, the Jewish population had grown significantly, reaching 291 people, which represented nearly 30% of the total population. The highest number was recorded in 1910, at 1,134 souls. During the last census before the deportations, in 1941, 920 Jews were living in Săpânța.

The Jewish community referred to the town as Spinka. The majority were farmers, forestry workers, or small merchants. There were also a few wealthy individuals – land- and forest owners, as well as traders in livestock, agricultural products, and timber.

The town’s first synagogue was built in the early 1800s. In 1870, Yosef Meir Weiss settled here; he was the founder of the influential Spinka Hasidic dynasty and one of the most prominent Hasidic rabbis of his time. Today, the center of the Spinka Hasidic movement is located in the city of Bnei Brak, Israel.

The last rabbi of the Săpânța community was Herman Tzvi Kahan, who was killed in the Holocaust.

At the end of April 1944, the Hungarian authorities gathered the members of the Jewish community into the town’s Grand Synagogue, from where they were later taken to the ghetto in Teceu Mare (today Ukraine). At the end of May, they were deported to the Auschwitz-Birkenau extermination camp.

After the war, about 50 survivors returned to Săpânța. In the 1947 census, 130 Jews lived in the village, but the majority left the settlement shortly thereafter.

The remains of the first Spinka rabbi were later transferred to Israel and buried in Petah Tikva. Today, no Jews live in Săpânța.

Foto YadVashem