Comunitatea evreiască din Ariniș, Maramureș

🇷🇴 În localitatea Ariniș evreii au fost înregistrați pentru prima dată în anul 1850, atunci în localitatea trăiau șase evrei. În anul 1900 trăiau 63 de evrei, iar cei mai mulți evrei care au trăit în Ariniș a fost în anul 1930, atunci 99 de persoane s-au declarat evrei.
Samuel Weinberger, evreu din Ariniș, a fost ales în anul 1923 în comitetul executiv al mișcării sioniste din regiune.
Între anii 1925 și 1938 fabrica de spirt a evreului Vilmos Wohlberg din Ariniș era un angajator important din zona Codrului. Wohlberg deținea un telefon și un radio, o raritate pentru acele vremuri
Înainte de Holocaust în Ariniș majoritatea dintre evrei trăiau în condiții bune pentru acele vremuri. Elias Friedmann era moșier, Abraham Frenke deținea o moară, Jeno și Kalman Grosz erau croitori, Jozsef și Bernat Lax dețineau măcelăria.
Magazinul mixt și birtul era deținut de Sandor Braun, iar Samuel Weinberger deținea o băcănie.
O comunitate mică, dar extrem de activă în economia zonei Codrului. În primăvara lui 1944 totul se termină brusc!
Evreii din zonă sunt duși în ghetoul din Cehei, unde sunt bătuți zilnic, înfometați, iar într-un final urcați pe trenurile care duceau spre Auschwitz.
Evreii din Ariniș au fost uciși la scurt timp după ce au ajuns în Auschwitz. Azi în comuna Ariniș nu mai trăiește nici un evreu.

🇭🇺 Égerhátón 1850-ben említenek először zsidó közösséget, ugyanis akkor 6 zsidó élt ott. 1900-ban 63 zsidó élt Égerhátón, de legnagyobb számban 1930-ban, ekkor 99-en vallották magukat zsidónak.
Samuel Weinbergert, aki zsidó származású volt, 1923-ban beválasztották a cionista regionális mozgalom bizottságába.
1925 és 1938 között az égerháti Wohlberg Vilmos tulajdonában lévő szeszesitalgyár az egyik legjelentősebb munkaadó volt a Tővis környékén. Wohlbergnek volt egy telefonja és egy rádiója, ami akkoriban igencsak ritkaság volt.
A holokauszt előtt az égerháti zsidók többsége jó körülmények között élt. Friedmann Illés földbirtokos volt, Frenke Ábrahám malom tulajdonos volt, Grósz Jenő és Kálmán szabók voltak, Lax József és Bernát a hentesboltot vezették.
A vegyes üzlet és a kocsma Braun Sándor tulajdonában volt, míg Weinberger Samuel egy élelmiszerboltot vezetett.
Kis közösségről beszélünk, de gazdaságilag igencsak aktív volt a Tővis környékén. 1944 tavaszán mindennek vége szakadt.
A környékbeli zsidókat a somlyócsehi gettóba küldik, ahol naponta veréssel szembesülnek, éheztetik őket és végül vonattal Auschwitzba küldik őket.
Az égerháti zsidó közösséget szinte azonnal megölték, ahogy Auschwitzba érkeztek. Ma Égerháton nem élnek zsidók.

🏴󠁧󠁢󠁥󠁮󠁧󠁿 In Ariniș, the first mention of a Jewish community was in 1850, when 6 Jews were living there. By 1900, 63 Jews were living in Ariniș, whilst the year with the largest numbert was 1930, when 99 persons declared themselves Jewish.
Samuel Weinberger, a native Jewish, was elected, back in 1923, in the executive committee of the Sionist regional movement.
Between 1925 and 1938, the spirit factory owned by Vilmos Wohlberg of Ariniș was one of the most important employers around the Codru area. Wohlberg owned a phone and a radio, a rarity during those days.
Before the Holocaust, the majority of Ariniș Jews were living in good contitions, at least according to that time. Elias Friedmann was a lanlord, Abraham Frenke owned a mill, Jeno and Kalman Grosz were tailors, Jozsef and Bernat Lax owned the butchery.
The mixed store and the bar were owned by Sandor Braun, while Samuel Weinberger owned a grocer’s store.
A small community, but economically active around the Codru area. In the spring of 1944 it would all come to an end.
The Jews from the area are sent to the Cehei ghetto, where they face daily beating, they are starved, and, in the end, they are being sent by train to Auschwitz. The Jewish community was killed almost immediately after reaching Auschwitz. Today, no Jews are living in Ariniș.