Mărturia lui Káhán Lajos

Mărturia lui Káhán Lajos/ Káhán Lajos vallomása/ The testimony of Káhán Lajos

Tatăl meu, Káhán József, s-a născut la Sighet în jurul anului 1880 și a murit la Baia Mare în 1938. Mama mea, Braun–Káhán Fáni, s-a născut la Seleuşu Mare (Nagyszőlős) în 1890, iar în 1944 a fost deportată la Auschwitz.

În familie am fost opt frați și surori. Fratele meu cel mai mare, Gideon, a fost deportat împreună cu familia lui din Cluj la Auschwitz, de unde nimeni nu s-a mai întors. Alt frate, Jenő, împreună cu Szruli și cu mine, Moșe, am fost deportați în lagărul numit Melk. Jenő a murit de foame în Melk, în 1944, chiar înainte de Roș Hașana. Soția și copiii lui au fost duși la Auschwitz. Mai târziu, Szruli și cu mine am fost trimiși în lagărul Ebensee. El a murit de foame cu câteva zile înainte de eliberare.

Sora mea, Miriam, se afla pe o navă scufundată de nemți, pe care erau aproximativ o mie de femei. Din câte știu, și ea era printre ele. Am văzut-o pentru ultima dată la Auschwitz.

Noi avem doi copii: Erika și Robert, și trei nepoți: Ádám, Beth și Ámi. Toți trăiesc la New York.

Aceasta este biografia familiei Káhán.

Apám, Káhán József, Szigeten született körülbelül 1880-ban, és 1938-ban halt meg Nagybányán. Anyám, Braun–Káhán Fáni, 1890-ben született Nagyszőlősön, majd 1944-ben deportálták Auschwitzba.

A családban nyolcan voltunk testvérek, fiúk és lányok vegyesen. A legidősebb bátyám, Gideon, családjával együtt Kolozsvárról deportálva Auschwitzba került, ahonnan senki sem tért vissza. Másik testvérem, Jenő, valamint Szruli és én, Móse, a Melk nevű lágerbe lettünk hurcolva. Jenő 1944-ben, Rós Hásánáh előtt éhen halt Melkben. Feleségét és gyermekeit Auschwitzba vitték. Később Szrulit és engem Ebensee lágerbe deportáltak. Ő néhány nappal a felszabadulás előtt halt éhen.

Leánytestvérem, Miriam, egy hajón volt, amelyet a németek elsüllyesztettek. A fedélzeten körülbelül ezer nő tartózkodott, és tudomásom szerint ő is köztük volt. Utoljára Auschwitzban találkoztam vele.

Nekünk két gyermekünk született: Erika és Róbert. Három unokánk van: Ádám, Beth és Ámi. Mindannyian New Yorkban élnek.

Ez a Káhán család életrajza.

My father, József Káhán, was born in Sighet around 1880 and died in Baia Mare in 1938. My mother, Fáni Braun–Káhán, was born in Nagyszőlős in 1890, and in 1944 she was deported to Auschwitz.

In our family, there were eight siblings, both boys and girls. My eldest brother, Gideon, was deported together with his family from Cluj to Auschwitz, and none of them returned. Another brother of mine, Jenő, along with Szruli and myself, Moshe, were deported to the camp called Melk. Jenő died of starvation in Melk in 1944, just before Rosh Hashanah. His wife and children were taken to Auschwitz. Later, Szruli and I were transferred to the Ebensee camp. He died of starvation just a few days before liberation.

My sister Miriam was on a ship that was sunk by the Germans, with about one thousand women on board. From what I know, she was among them. The last time I saw her was in Auschwitz.

We have two children, Erika and Robert, and three grandchildren: Ádám, Beth, and Ámi. They all live in New York.

This is the biography of the Káhán family.

Foto mauthausen-memorial.org